Trebuie tratat nivelul mare al colesterolului?

Hipercolesterolemia reprezinta o condiție medicală in care valorile colesterolului in sânge sunt crescute.

Trebuie tratat nivelul mare al colesterolului?

Ce este colesterolul?

Colesterolul este o substanta lipidică (grasa) care este produsă in mod natural de către organism. Colesterolul indeplinește o serie de funcții vitale. Este necesar pentru formarea membranelor celulare și reprezintă materialul de bază care este convertit in anumiți hormoni. Organismul produce in intregime toata cantitatea de colesterol de care ai nevoie. Ai nevoie doar de o cantitate redusă de grăsimi in alimentație pentru a produce suficient colesterol pentru a te menține sănătos. Colesterolul se găsește in alimente care au proveniență animală: ouă, carne, smântâna, unt.

Grăsimile și colesterolul pe care le consumi sunt absorbite la nivel intestinal si transportate către ficat. Ficatul transformă grăsimile in colesterol pe care il eliberează in circulația sanguină. In sânge, colesterolul circulă legat de proteine – numite lipoproteine, astfel că există două tipuri principale de colesterol: colesterol legat de lipoproteine de densitate joasă (LDL- Low Density Lipoprotein, cunoscut și sub denumirea de colesterolul “rău”), in principal colesterol produs de propriul organism și colesterol legat de lipoproteine de densitate crescută (HDL – High Density Lipoprotein , cunoscut și sub denumirea de colesterolul “bun”), tipul de lipoproteină care absoarbe colesterolul și il transportă inapoi către ficat. Când nivelurile colesterolului sangvin sunt mari, acesta este depozitat in pereții vaselor de sânge, in principal in pereții arterelor (vasele care aduc oxigen catre țesuturi). Depunerile se acumulează și pot forma plăci (ateroame). Hipercolesterolemia reprezintă o dislipidemie – o alterare a metabolismului lipidelor.

Ce influențează nivelul de colesterol din sânge?

• Alimentația: consumul de alimente care au conținut mare de grăsimi saturate detemină creșterea nivelului de cholesterol sangvin
• Greutatea corporală: obezitatea tinde să se asocieze cu niveluri mai mari ale colestrolului sangvin
• Activitatea fizică: un nivel de activitate fizică mai ridicat se asociază cu reducerea nivelurilor de colesterol
• Vârsta: inaintarea in vârstă se asociază cu niveluri crescute ale colesterolului
• Factorii ereditari: exista forme de hipercolesterolemie- hipercolesterolemia familială- care sunt forme moștenite (există tulburari genetice care influențeaza capacitatea ficatului de a metaboliza LDL colesterolul)

In cele mai multe situații, hipercolesterolemia este determinate de o combinație dintre alegerile nesănătoase in ceea ce privește stilul de viață și efectele unor variații genetice (hipercolesterolemia poligenică).

De ce este periculoasa hipercolesterolemia?

Nivelurile crescute de colesterol LDL sunt asociate cu ateroscleroza, care reprezintă acumularea pe artere a depozitelor bogate in colesterol (plăci de aterom), ceea ce determină ingustarea sau chiar blocarea arterelor, incetinind sau oprind circulația sângelui către organe vitale precum inima sau creierul.

Ateroscleroza care afectează vasele care hrănesc țesutul cardiac (inima) este denumită boala arterială coronariană și poate produce infarctul de miocard. Când ateroscleroza blochează arterele care furnizează sânge către creier, aceasta poate produce accidentul vascular cerebral.

Este mai puțin probabil ca persoanele cu niveluri crescute de colesterol HDL (bun) să dezvolte boli cardiovasculare. Totuși, dacă o persoană are niveluri crescute atât de HDL, cat si de LDL va avea nevoie de tratament pentru a reduce nivelul de LDL.

Potrivit ghidurilor internaționale, nivelul dezirabil de colesterol LDL depinde de faptul că persoana are sau nu o boală determinată de ateroscleroză sau diabet ori alți factori de risc pentru boala arterială coronariană. Pe lângă nivelul crescut de colesterol LDL și diabet, factorii de risc pentru boala arterială coronariană sunt:

• Ești bărbat și ai peste 45 de ani
• Ești femeie și ai peste 55 de ani
• Ai ajuns la menopauză prematur
• Ai istoric familial de boală arterială coronariană prematură (tatăl sau un frate sub 55 au boala arterială coronariană sau mama sau o soră sub 65 de ani au boală arterială coronariană)
• Fumezi
• Ai hipertensiune arterială
• Nu ai suficient colesterol bun (HDL).

Tipuri de hipercolesterolemii

Există diferite clasificări ale tulburărilor de metabolism lipidic. In funcție de mecansimul de producere, se pot deosebi tulburări primare și tulburări secundare.

Hipercolesterolemiile de tip primar sunt:

Hipercolestreolemia familială (mai este denumita si de tip IIa) – este data de un defect genetic care determină lipsa receptorilor care leaga LDL, ceea ce conduce la niveluri mari ale colesterolului. Este prezentă incă de la naștere și se asociază cu risc mare de ateroscleroză și apariția infarctului miocardic acut (IMA) la vârste tinere.

Defectul familial al APOB (Apolipoprotein B) – este dată de  un defect genetic care determină scăderea metabolizării LDL, cu creșterea nivelului colesterolului in sânge.

Hipercolesterolemia poligenică – este forma care combină determinarea genetica și factorii de mediu. Din punct de vedere genetic există o scădere a activității receptorilor pentru LDL ceea ce determină creșterea nivelului de cholesterol din sânge, iar alimentația bogată in grăsimi saturate duce la sinteza unei cantități mai mari de cholesterol la nivelul ficatului, cu eliberarea acestuia in sânge. Aceasta este forma cea mai frecvent intâlnită.

In categoria tulburărilor metabolismului lipidelor de tip primar există și situații in care hipercolesterolemia este insotită și de alte lipide care cresc, acestea se numesc hiperlipoproteinemii mixte:

Hiperlipidemia familială combinată – tip IIb si

Disbetalipoproteinemia familială – tip III

Hipercolesterolemiile de tip secundar se asociază prezentei altor afecțiuni, precum diabetul zaharat, hipotiroidism, alcoolism cronic, boli hepatice, boli renale.

Care este nivelul ideal al colesterolului

Nivelul ideal de cholesterol total este sub 200mg/dl, iar nivelul colesterolului LDL este sub 70 mg/dl. Dacă ai boală arterială coronariană, boala arterială periferica, ai avut un infarct de miocard determinat de ateroscleroză, acesta ar trebui sa fie scopul tău. Totuși, dacă nu ai boala cardiovasculară și nici factorii de risc pentru boala cardiovasculară, nivelul colesterolului LDL de 100-130 poate fi acceptabil. Si nivelul colesterolului HDL este important. Persoanele care au niveluri sub 40 mg/dl sunt mai predispuse să dezvolte ateroscleroza, boala cardiovasculară și accident vascular cerebral.

Simptome

Majoritatea persoanelor cu colesterol crescut nu au simptome până in mometul in care ateroscleroza asociată cu colesterolul determină ingustarea semnificativă a arterelor care duc către inimă sau creier. Urmarea poate fi angina sau alte simptome ale bolii arteriale coronariene, precum și simptome ale reducerii alimentării cu oxigen a creierului (atac ischemic tranzitoriu sau accident vascular cerebral).

Aproximativ 1 din 500 de persoane prezintă o afecțiune moștenită denumită hipercolesterolemie familială, care determină niveluri extrem de mari ale colesterolului (peste 300 mg/dl). Persoanele care au această boală pot dezvolta noduli umpluti cu colesterol (xantoame) la nivelul  tendoane, in special la nivelul tendoandelor lui Ahile din membrele inferioare. Depozitele de colesterol se pot produce de asemenea la nivelul pleoapelor, denumindu-se xantelasme.

Diagnostic

Medicul te va intreba dacă cineva din familie are boala arterială coronariană, colesterol crescut sau diabet. Medicul te va intreba in legatură cu alimentația și dacă ai fumat vreodata. Specialistul va măsura tensiunea arterială și va efectua examenul clinic pentru a depista xantoamele si xantelasmele. Medicul poate confirma diagnosticul de hipercolesterolemie printr-o simplă analiză de sânge – “profil lipidic”.

Exista in plus posibilitatea evaluării transmiterii genetice a dislipidemiilor, atât a hipercolesterolemiei cât și a hipercolesterolemiei asociată cu hipertrigliceridemie.

Prevenție

Poti preveni colesterolul mărit adoptând o alimentație sănătoasă și făcând mișcare zilnic. Evită alimentele procesate, in special pe acelea care conțin grăsimi saturate. Incearcă să consumi mai multe fructe și legume proaspete, pâine din cereale intregrale și produse lactate care au conținut redus de grăsimi.

Tratament

Tratamentul inițial al colesterolului crescut ar trebui să fie intotdeauna  reprezentat de modificările in stilul de viață, care să insemne schimbări in alimentatțe și mai multă mișcare. Există cazuri care răspund semnificativ la modificările alimentare.

Alimentația

Nu există o părere unanimă privind cea mai bună alimentație. Cea mai eficientă alimentație pentru a reduce colesterolul total și colesterolul LDL este alimentația vegetariană, care nu este insă ușor de adoptat.

Este important să se reduca, pe cât posibil, cantitatea de alimente care au conținut bogat de grăsimi saturate, deoarece grăsimile saturate se asociază cu nivele crescute de colesterol. Astfel, dintre alimentele care ar trebui evitate pentru că au un conținut mare de grăsimi saturate se numără: produsele de patiserie, produsele care au carne pocesată (carnați, burger, șuncă, kebab), smântâna, frișcă și brânză grasă.

Se recomandă limitarea consumului de colesterol la 200-300mg pe zi. Printre alimentele care au un conținut ridicat de colesterol se numără ouăle și organele, mai ales ficatul. De exemplu, un ou mare conține aproximativ 256 mg de colesterol, 100 de g de ficat de miel, crud conțin 430 mg de colesterol, 40 de g de pate de ficat conțin 68mg de colesterol.

Colesterolul se găsește numai in produse de origine animală, nu există colesterol in produsele care provin din plante. Nu exista colesterol in fructe, legume, semințe, nuci, fasole, mazăre, linte. Mai mult, consumul de fibre se pare că are efecte asupra grăsimilor din sange, reduce absorbția de colesterol la nivelul intestinului și crește excreția colesterolului in materiile fecale, de aceea se recomandă creșterea aportului de fibre in alimentație. Fibrele se găsesc in cantitate mai mare in cereale precum orzul și ovăzul, dar și in legume.

Multe persoane preferă adoptarea unei diete mediteraneene

Nu există o definiție strictă privind alimentele care ar trebui incluse in acest tip de alimentație. In linii mari, această alimentație presupune:

• Obtinerea majoritatii caloriilor zilnice din surse vegetale, in special fructe si legume, cereale, leguminoase (fasole, naut, mazare), nuci si seminte.
• Folosirea uleiului de masline ca grasime de baza si ca inlocuitor pentru alte tipuri de grasimi si uleiuri
• Consumul zilnic de branza si/sau iaurt degresate
• Consumul de peste de cel putin doua ori pe saptamana
• Limitarea consumului de alimente procesate
• Consumul de alcool cu moderatie sau evitarea acestuia daca medicul recomanda acest lucru. Recomandarile internationale sustin nu mai mult de doua pahare pe zi pentru barbati si un pahar pentru femei.

Pentru a menține o greutate optima, ar trebui sa consumi la fel de multe calorii cate arzi zilnic. Daca este nevoie sa slabesti, trebuie sa consumi mai putine calorii decat arzi.

Persoanele care nu cunosc cum sa urmeze o dieta pot apela la un medic dietetician sau la un nutritionist. Pe langa modificarile in alimentatie, ar trebui sa ai cel putin 30 de minute zilnic de exercitiu fizic de intensitate moderata, precum mersul in pas alert.

Activitatea fizică

Activitatea fizica adduce beneficia, fiind asociata cu cresterea nivelurilor de cholesterol bun- HDL- cholesterol.

Medicamentele

Daca ai nevoie de medicamente pentru a reduce nivelul colesterolului depinde de modul in care raspunzi la alimentatie, insa si de riscul personal de infarct de miocard sau accident vascular cerebral.

Exista mai multe tipuri de medicamente cu actiune de reducere a colesterolului disponibile: medicamente din grupul statinelor, fibratii (clasa de medicamente este utila si pentru nivelurile mari ale trigliceridelor), medicatie inhibitorie a absorbtiei de colesterol (ezetimib) si medicatie inhibitorie a  unei protein -protein convertazei subtilizin/kexin tip 9(PCSK9) implicate in captarea si degradarea LDL colesterolului.

Statinele ar trebui in majoritatea cazurilor sa fie medicamentele de prima linie pentru reducerea colesterolului LDL. Statinele mai sunt numite inhibitori de HMG-CoA reductaza – acestia includ lovastatina, simvastatina, fluvastatina, atorvastatina, pravastatina, pitavastatina si rosuvastatina. Statinele intervin in sinteza hepatica a colesterolului, deoarece blocheaza o enzima denumita HMG-CoA reductaza, care este necesara pentru producerea de colesterol. Statinele nu doar reduc nivelul colesterolului LDL, ci reduc riscul de a dezvolta intarirea arterelor (ateroscleroza) si reduc riscul de infarct de miocard sau accident vascular cerebral.

Când să iți faci programare la medicul specialist

Pentru ca este posibil sa ai colesterol marit timp de multi ani si sa nu ai simptome, este important sa iti monitorizezi periodic nivelul colesterolului prin intermediul analizei de sange. Analiza de sange recomadata se numeste generic “profil lipidic” si se refera la determinarea nivelurilor de:

• Colesterol total
• LDL colesterol
• HDL colesterol
• Trigliceride (un alt tip de substanta grasa din organism)

Ghidurile internationale recomanda adultilor peste 20 de ani sa efectueze profilul lipidic o data la 5 ani – acest test masoara colesterolul LDL, colesterolul HDL si trigliceridele. In cazul in care rezultatele sunt in afara valorilor de referinta, medicul iti poate recomanda schimbarea alimentatiei si monitorizarea mai frecventa a colesterolului.

Prognostic

Eficienta adoptarii unei alimentatii sanatoase si folosirea medicamentelor care scad colesterolul variaza in functie de persoana. In medie, alimentatia si miscare pot reduce colesterolul LDL cu aproximativ 10%. Medicamentele pot reduce colesterolul LDL cu alti 20 si pana la 50%.