Imunitatea la COVID-19 este mai mare decat se credea initial

Ne luptăm sau, mai bine zis, trăim cu pandemia actuală de infecție COVID-19 de aproape un an de zile. In tot acest timp s-au facut eforturi imense pentru studierea și găsirea vulnerabilităților acestui nou coronavirus, pentru dezvoltarea unui vaccin eficient, dar și pentru monitorizarea și tratarea persoanelor infectate.

Printre întrebările cheie la care cercetătorii și savanții au căutat răspuns se numără si “Cât de bine și pentru cât timp reușește răspunsul imun să protejeze gazda de reinfecție?”

Potrivit literaturii de specialitate, imunitatea protectoare pentru coronavirusurile sezoniere este de scurtă durată. Acest aspect a stat și la baza presupunerilor inițiale potrivit cărora persoanele care au contractat COVID-19 s-ar putea reinfecta foarte repede. De asemenea, la aceste presupuneri au contribuit și rezultatele mai multor studii timpurii care au arătat că anticorpii păreau să scadă după primele câteva luni după infecție.

Cercetările, insă, au continuat, iar studii recente, publicate in lunile octombrie- noiembrie 2020 in reviste prestigioase de specialitate (The LancetbioRxiv, Immunity) arată că persoanele care se recuperează chiar și din cazuri ușoare de infectie COVID-19 produc anticorpi despre care se crede că protejează impotriva infecției timp de cel puțin șase până la nouă luni, poate chiar pentru o perioadă mult mai indelungată.

Unele dintre aceste studii fac referire și la faptul că persoanele care au avut o formă mai severă de boală au prezentat anticorpi timp mai indelungat.

Aceste date sunt validate și de studiul desfășurat de Rețeaua de sănătate REGINA MARIA in perioada august-septembrie 2020 privind răspunsul imun al pacienților infectați cu noul coronavirus. Cercetarea a arătat că răspunsul imun este direct proporțional cu nivelul de severitate al bolii – cu cât simptomele manifestate de pacienți sunt mai slabe, cu atât nivelul anticorpilor este mai scăzut. Concret, studiul realizat de experții REGINA MARIA a arătat că pacienții asimptomatici sau cu forme ușoare de infecție COVID-19 au dezvoltat anticorpi in proporție de 68%, comparativ cu 89% – procentul de pacienți cu anticorpi dintre cazurile severe.

Cu toate acestea, până la acest moment, nu se știe cu certitudine dacă oamenii sunt imuni la reinfecție pur și simplu pentru că nu s-au făcut incă suficiente studii.

Aceste cercetări ar trebui să urmărească re-expunerea la virus a unui număr semnificativ de persoane, pentru a stabili dacă se imbolnăvesc sau nu – ceea ce nu este nici etic, nici moral, dupa cum susține dr. Lauren Rodda, din cadrul Departamentului de imunologie al Facultății de Medicină din cadrul Universității din Washington.

Pentru a ințelege imunitatea la COVID trebuie să înțelegem cum funcționeaza sistemul imunitar

Asa cum probabil știm cu toții, sistemul imunitar este cel care ne protejează de diferite infecții, virusuri, bacterii. Ori de câte ori organismul nostru luptă impotriva unei infecții bacteriene sau virale, lasă in urmă anumite celule care iși amintesc exact cum arată invadatorul. Acestea sunt numite celule de memorie, iar sarcina lor este sa avertizeze sistemul imunitar din timp de prezența invadatorului, astfel incât acesta să acționeze corect.

Prin urmare, datorită acestor celule de memorie, fie invadatorul este eliminat și reinfecția este prevenită, fie timpul de recuperare este mult redus.

Acest răspuns de memorie de lungă durată al organismului poate dura o viață pentru anumite virusuri, cum ar fi rujeola, de exemplu.

Pe de altă parte, există și virusuri care nu declanșează niciun răspuns imun, pentru că “păcălesc” sistemul imunitar și nu pot fi detectate și eliminate. Prin urmare, organismul nu se poate proteja de o eventuala reinfecție. Un exemplu de astfel de invadator este virusul HIV, cunoscut pentru capacitatea sa de a se “deghiza” pentru a reuși să ajungă in interiorul celulelor din organism.

In ceea ce privește noul coronavirus, există și cazuri in care persoanele care se recuperează nu prezintă anticorpi protectori. Oamenii de știință încă studiază mecanismul prin care acest nou coronavirus invadează organismul și urmăresc să descopere de ce anumiți pacienți nu produc anticorpi.

Răspunsurile imune oferite de celulele de memorie B și T

Sistemul nostru imunitar este compus din două părți principale: imunitatea innăscută și imunitatea dobândită, care include imunitatea specifica bazată pe activarea celulelor B si T. Ambele tipuri de celule pot genera un răspuns de memorie impotriva virusurilor și altor invadatori. Deși aparțin familiei leucocitelor (globulele albe din sânge) și ambele tipuri de celule sunt implicate in răspunsul imun adaptativ, există, insă, diferențe foarte importante intre modul de acțiune al celulelor B și celulelor T și sunt necesare studii pentru a ințelege pe deplin rolul acestor celule cu memorie imunitară.

Celulele B produc anticorpi, care captează, blochează și distrug agenți cauzatori de boli, cum ar fi virusurile si bacteriile.

O echipă de cercetatori din Australia a publicat la jumătatea lunii noiembrie un studiu preliminar care arată că organismul poate genera celule B de memorie specifice SARS-CoV-2. Potrivit cercetării, aceste celule B au fost prezente in organism timp de cel puțin opt luni, ceea ce inseamnă că ar putea produce rapid anticorpi impotriva SARS-CoV-2 la opt luni după infecție, dacă persoana ar fi expusă din nou la virus. Pe de altă parte, rezultatele unui alt studiu publicat cam in aceeași perioadă și realizat de o echipă de cercetători din Statele Unite ale Americii au arătat ca celulele B cu memorie au fost prezente in organism cel puțin șase luni.

Celulele T, in schimb, produc anticorpi care se leagă direct de celulele infectate din organism și le distrug, oferind un răspuns imun celular. Orice celulă infectată din organism ascunde pe suprafața ei bucăți ale agentului patogen invadator, iar aceste bucăți permit celulelor T să le identifice și să le distrugă.

In ceea ce privește răspunsurile celulelor T la SARS-CoV-2, cercetatorii de la Universitatea din Oxford au publicat un studiu in septembrie 2020 care arată că anumite celule T ar putea să-și amintească cum să răspundă la celulele infectate cu noul coronavirus mult timp după ce infecția inițială a fost eliminată. Cu toate acestea, nu există date cu privire la ce inseamnă mai exact această durată de timp. Un studiu mai recent, publicat la jumătatea lunii noiembrie 2020 de cercetatori din China și Germania, arată că aceste celule T erau incă prezente in organism la nouă luni după infecție. Cercetarea a inclus pacienți din regiunea Wuhan, unde au apărut primele cazuri de infecție COVID-19 și unde persoanele vindecate au, prin urmare, cele mai vechi răspunsuri imune.

SARS-CoV-2, diferit de alte coronavirusuri

Rezultatele cercetarilor privind răspunsul imun al organismului la noul coronavirus sugerează că SARS-CoV-2 este diferit de celelalte virusuri din familia din care face parte. Răspunsurile imune ale oamenilor la coronavirusurile obișnuite, care produc banalele răceli, nu durează foarte mult, o persoană putându-se infecta de mai multe ori in decursul aceluiași an. In ceea ce priveste SARS-CoV-2, persoanele care au contractat virusul și s-au vindecat par să se reinfecteze in cazuri foarte rare, iar dacă acest lucru se intamplă, vor dezvolta o formă mult mai ușoară de boală.

Datele strânse pană in acest moment ne arată clar ca sistemul imunitar iși poate „aminti” și răspunde in consecință la re-intalnirea cu SARS-CoV-2.

Interesant este faptul că infecțiile cu unele coronavirusuri mai severe, cum sunt SARS si MERS, par să provoace răspunsuri imune mult mai durabile decat noul coronavirus, de până la trei ani.

Surse:
www.the-scientist.com
www.theconversation.com
www.nature.com
www.healthline.com
www.ecdc.europa.eu

www.reginamaria.ro

Shares
Optimized by Optimole