Oamenii îmbătrânesc după patru criterii diferite
Oamenii de ştiinţă susţin că oamenii îmbătrânesc după patru criterii diferite.
În cazul unor oameni, inima rămâne puternică şi dincolo de vârsta de 60 de ani, însă încep să aibă probleme cu rinichii.
Alţii pot avea rinichii la fel ca la 30 de ani, însă cad victime constant infecţiilor.
Oamenii de ştiinţă sunt mai aproape de a înţelege de ce procesul de îmbătrânire variază atât de mult de la un individ la altul.
Concluzia a apărut într-un material publicat joi de Live Science.
Îmbătrânirea se manifestă în mod diferit de la un ţesut sau organ la altul, uneori afectând ficatul înaintea inimii, de exemplu.
Oamenii pot fi împărţiţi în categorii distincte în funcţie de care dintre sistemele lor biologice este afectat mai întâi.
În viitor, medicii vor putea folosi această informaţie pentru a recomanda anumite schimbări ale regimului de viaţă.
Ei vor putea oferi tratamente personalizate, conform unui nou studiu publicat în ultimul număr al revistei Nature Medicine.
Echipa care a realizat acest studiu a grupat 43 de persoane în categorii de îmbătrânire.
În funcţie de datele biologice colectate de-a lungul a mai bine de 2 ani: analize de sânge, substanţe inflamatorii, microbiom, material genetic, proteine şi produşi de metabolism (metaboliţi).
Urmărind modul cum s-au modificat aceste date de-a lungul timpului, echipa a identificat aproximativ 600 de aşa-numiţi markeri ai îmbătrânirii. Aceștia indică ce capacitate funcţională are un anumit ţesut și ajută la estimarea „vârstei biologice” a acestuia.
Echipa a identificat patru categorii distincte: imunitate, rinichi, ficat şi metabolism.
Unii oameni aparţin unei singure categorii. Alții, îndeplinesc criteriile pentru toate cele patru categorii, în funcţie de modul în care sistemele lor biologice rezistă în faţa îmbătrânirii.
„Probabil că vor fi mult mai mult de patru categorii”, a comentat unul dintre autorii acestui studiu, Michael Snyder.
El este profesor şi şeful catedrei de genetică de la Şcoala de medicină a Universităţii californiene Stanford.
Unul dintre participanţii la studiu se confruntă cu îmbătrânirea predilectă a sistemului cardiovasculator. Asta înseamnă că miocardul se uzează mai rapid decât alte părţi ale organismului său.
„Dacă am fi analizat 1.000 de persoane, sunt convins că am fi descoperit şi alţi indivizi cu acelaşi profil de îmbătrânire.
Cu cât vom studia mai mult acest domeniu, cu atât vom identifica şi alte profiluri de îmbătrânire ” , a mai susţinut Snyder.
În trecut, oamenii de ştiinţă au căutat markerii îmbătrânirii în baze de date uriaşe realizate pe populaţii întregi.
Ei au identificat aceşti markeri prin compararea datelor obţinute de la tineri cu cele de la bătrâni. Acest tip de date indică modul în care organismul se comporta la un anumit moment. El nu poate dezvălui cum o persoană sau alta se va schimba pe măsură ce înaintează în vârstă.
Markerii obţinuţi de la o întreagă populaţie nu sunt în măsură să determine cum va îmbătrâni un anumit pacient sau altul. Nici ce tratamente ar trebui cineva să primească pentru a obţine cele mai bune efecte.
Studiu
Snyder şi co-autorii studiului au dorit să identifice diferenţele dintre markerii de îmbătrânire de la un individ la altul.
Participanţii la studiu au vârste cuprinse între 29 şi 75 de ani şi li s-au recoltat cel puţin 5 mostre biologice în interval de 2 ani.
Chiar şi într-un interval de timp relativ scurt, anumite modele de îmbătrânire au devenit vizibile.
Persoanele la care procesul de îmbătrânire afectează mai întâi sistemul imunitar au acumulat mai mulţi markeri de inflamaţie în timp.
Cei care sunt mai expuşi îmbătrânirii din punct de vedere metabolic au acumulat mai mult zahăr în sânge.
Acest lucru indica faptul că organismele lor metabolizează glucoza mai puţin eficient.
Conform testelor de personalitate, profilul de îmbătrânire al fiecărui individ include o combinaţie de trăsături.
Snyder şi colegii săi doresc să-i monitorizeze în continuare pe participanţii la studiu. Ei vor să observe modul în care profilul individual de îmbătrânire se modifică de-a lungul timpului.
Scopul lor este de a dezvolta un test simplu de detectare a profilului individual de îmbătrânire. Testul va putea fi folosit de medici pentru a-i îndrepta pe pacienţi spre cele mai bune tratamente posibile.
„Există medicamente şi diferite tipuri de intervenţii dietare sau intervenţii legate de stilul de viaţă prin care este posibil să modulezi o parte din aceste procese de îmbătrânire”, spune Dr. James Kirkland.
El este gerontolog şi şeful Centrului Kogod pentru studierea Îmbătrânirii din cadrul Clinicii Mayo din Rochester, Minnesota.
„Pentru a aprecia aceste lucruri în mod corect, trebuie să ştim cărui pacient îi putem prescrie un anumit tratament, o modificare a regimului de viaţă. ”, a precizat Kirkland. El nu a făcut parte din echipa care a realizat noul studiu.