Acetilcisteina – detalii despre beneficii si utilizări

Acetilcisteina (N-acetilcisteina sau NAC) este un derivat al aminoacidului cisteină care are atât proprietăți mucolitice, cât și efecte antioxidante semnificative. In practica medicală, reprezintă pilonul tratamentului intoxicațiilor acute cu paracetamol, in caz de supradozaj, si are o eficiență de aproape 100% daca se administrează in primele 8 ore de la ingestie.

NAC are capacitatea de a descompune și fluidifica mucusul gros și vascos din tractul respirator, intrucât conține grupul tiol (-SH), ceea ce ii permite să reducă puntile disulfidice (-S-S-) din structura mucusului. Mai mult decât atât, este precursor al unui important și puternic antioxidant endogen – glutationul.

Ce este acetilcisteina?

Relativ recent, acetilcisteina a fost recunoscută și datorită proprietăților sale mucolitice, având capacitatea de a reduce secreția de mucus vâscos și a favoriza eliminarea acestuia. Așadar, este administrat (de obicei sub forma orală) in cadrul afecțiunilor care, printre altele, se prezintă cu secreții vâscoase excesive – pneumonie, bronșita, traheobronșită, fibroză chistica, BPOC (boli pulmonare obstructive cronice), emfizem pulmonar. NAC se poate administra și intravenos, in special in cadrul intoxicațiilor acute cu paracetamol. In general, acetilcisteina este bine tolerată de către organism, motiv pentru care se utilizează in cadrul mai multor boli, nu doar respiratorii.

Acetilcisteina – beneficii și utilizări

Datorită structurii sale chimice, acetilcisteina prezintă proprietăți terapeutice importante, fiind administrată in contextul mai multor afecțiuni. Indicațiile administrării de N-acetilcisteină sunt următoarele:

Utilizarea acetilcisteinei in tratamentul afecțiunilor respiratorii

Cea mai frecventă utilizare a acetilcisteinei este drept agent mucolitic. In patologii respiratorii, cum ar fi bronșita cronică, bronhopneumopatia obstructivă cronică, mucoviscidoza, emfizemul pulmonar, bronșiectaziile, acetilcisteina contribuie la descompunerea și fluidificarea mucusului dens și vâscos, dificil de eliminat. La persoanele cu BPOC, s-a demonstrat ca administrarea de acetilcisteină reduce frecvența exacerbărilor acute ale bolii și ameliorează simptomele. S-a mai observat că administrarea orală de NAC la doze mai mari (peste 600 miligrame pe zi) ar putea reduce severitatea simptomelor respiratorii și are, de asemenea, un efect antiinflamator moderat.

La persoanele cu mucoviscidoza, la care mucusul dens blochează căile respiratorii si, pe de alta parte, crește riscul infecțiilor respiratorii repetate, acetilcisteina in doze crescute – administrată fie pe cale orală, fie inhalatorie – facilitează eliminarea secrețiilor vâscoase și reduce riscul de formare a biofilmelor bacteriene, in special in cazul infecțiilor cu Pseudomonas aeruginosa. In combinație cu terapia antibiotică și alte terapii, NAC are potențialul de a imbunătăți foarte mult funcția pulmonară și contribuie la gestionarea mult mai eficientă a infecțiilor respiratorii. Acest compus se administrează uneori și persoanelor care au trecut prin procedura de traheostomie.

Utilizarea acetilcisteinei drept antidot in intoxicația acuta cu paracetamol

Cea mai importantă utilizare medicală a acetilcisteinei este drept antidot, in cazul intoxicațiilor acute cu paracetamol (acetaminofen), de obicei din cauza supradozajului. Paracetamolul, când este ingerat in doze mari, poate cauza hepatotoxicitate severă prin intermediul unui metabolit, numit N-acetil-p-benzochinonimina (NAPQI). In mod normal, acest metabolit reactiv este ușor neutralizat de către glutation. Insă, in cazul supradozării semnificative, rezervele de glutation hepatic sunt rapid epuizate, ceea ce duce la acumularea in exces de NAPQI și efecte toxice. Ca urmare a faptului ca acetilcisteina este precursor al glutationului, ajută la refacerea acestuia.

NAC acționeaza drept precursor in sinteza glutationului și ajută la refacerea rezervelor hepatice ale acestui compus cu funcție antioxidantă, facilitând neutralizarea rapidă a NAPQI. In cazurile de intoxicație acută cu paracetamol, de obicei se administrează acetilcisteina intravenoasă, fiind mult mai rapid distribuită in organism și atingând intr-un timp mai scurt concentrațiile plasmatice dorite (in urma administrării orale, biodisponibilitatea este mult redusă). Tratamentul este cel mai eficient dacă se inițiază in primele 8-10 ore de la intoxicația cu paracetamol, reducând foarte mult riscurile.

Utilizarea acetilcisteinei in tulburarile psihiatrice și neurodegenerative

Cercetări recente indică un potențial promițător al acetilcisteinei in prevenirea, ameliorarea sau chiar tratarea afecțiunilor neuropsihiatrice, datorită efectului sau in echilibrul redox și, mai mult decât atât, in modularea procesului de neurotransmitere a glutamatului. Glutamatul, unul dintre cei mai importanti neurotransmițători excitatori din sistemul nervos, este implicat in patologii precum schizofrenia, tulburarea obsesiv-compulsiva și depresia. Studii clinice recente arata că acetilcisteina poate modula sistemul glutamatergic și reduce inflamatia neuronilor, ceea ce are potențialul de a ameliora simptomatologia și progresia bolilor psihiatrice și neurodegenerative.

In schizofrenie, spre exemplu, acetilcisteina poate avea efect adjuvant, reducând simptome cum ar fi anhedonia (incapacitatea de a simti satisfacție și plăcere) și apatia. De asemenea, ar putea eficientiza răspunsul la tratamentul medicamentos antipsihotic. Totodată, la persoanele cu TOC (tulburare obsesiv-compulsivă), suplimentarea poate reduce comportamentele patologice, prin reglarea disfuncției glutamatergice. In bolile neurodgenerative, cum ar fi Parkinsonul sau boala Alzheimer, suplimentarea cu acetilcisteină poate incetini evoluția acestora, deoarece compusul are și efecte antioxidante, protejând astfel impotriva stresului oxidativ excesiv.

Utilizarea acetilcisteinei in afecțiunile hepatice și renale

Efectele antioxidante și antiinflamatorii ale N-acetilcisteinei au demonstrat beneficii și in bolile hepatice și renale. In hepatita toxică, in special in cazurile de afectare hepatică indusa de toxine (alcool, medicamente hepatotoxice), acetilcisteina contribuie la refacerea funcției hepatice atât prin reducerea stresului oxidativ, cât și prin protecția impotriva apoptozei (procesul de moarte celulară programată) hepatocitelor. In insuficiența hepatică acută care nu a fost indusa printr-o supradoză de paracetamol, studiile au sugerat ca acetilcisteina poate imbunătăți recuperarea și rata de supraviețuire, chiar dacă mecanismul sau exact ramâne incă incomplet elucidat.

In nefropatia indusă de materialele de contrast, o complicație comuna a persoanelor cu afecțiuni renale supuse investigațiilor imagistice cu substanțe de contrast, N-acetilcisteina (intravenoasă sau orală), administrată inainte și după procedura, reduce riscul de leziuni renale acute. Așadar, prin stimularea sintezei de glutation și reducerea stresului oxidativ, NAC previne foarte eficient deteriorarea suplimentară a funcției renale, reprezentând o opțiune profilactică la indemână.

Alte potențiale utilizări medicale ale acetilcisteinei

Acetilcisteina se mai foloseste uneori si ca parte a tratamentului afecțiunilor precum:

sindromul ochiului uscat (keratoconjunctivita sicca);
afecțiuni gastrointestinale (sindromul hepatorenal, infecția cu Helicobacter pylori, insă si in caz de enterocolita necrozanta);
afecțiuni hematologice (siclemia);
intoxicatie cu monoxid de carbon;
tulburarea bipolara;
cistită hemoragica.

Acetilcisteina – contraindicații și posibile reacții adverse

NAC este contraindicată la persoanele cu hipersensibilitate cunoscută la acest compus, precum și la persoanele cu ulcer peptic, având in vedere posibilitatea acetilcisteinei de a irita mucoasa gastrică. De asemenea, sub forma inhalatorie (aerosoli) se administrează cu precauție in caz de astm sever, deoarece poate induce bronhospasm – pentru a reduce riscul de bronhospasm, este recomandată administrarea simultana a bronhodilatatoarelor. Se recomandă ca acetilcisteina să nu fie administrată in acelasi timp cu medicamentele antitusive: antitusivele inhiba reflexul de tuse, pe când acetilcisteina stimulează fluidificarea mucusului și eliminarea acestuia.

Nitroglicerina interacționează moderat cu NAC, iar administrarea lor concomitentă poate duce la hipotensiune arterială și dureri de cap. Eficiența carbamazepinei este mult mai mică in cazul in care se administrează concomitent cu acetilcisteina. Femeile insărcinate și care alaptează ar trebui să ceară indicațiile medicului inainte de a folosi acest compus. Cele mai comune reacții adverse includ tulburări gastrointestinale (greață, vărsături, diaree) si erupții cutanate alergice, care sunt ușoare, trecătoare. La persoanele cu cardiomiopatie, insuficiență cardiacă congestivă și insuficiență respiratorie, acetilcisteina intravenoasă trebuie administrată cu mare prudență.

Surse:

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC8234027

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK537183

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC5241507

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK548401

https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10376274

https://www.catena.ro/acetilcisteina-beneficii-si-utilizari-importante