A fi sau a nu fi vegan?

Vegetarian versus carnivor. O discuție dezbătută intens, mai ales în ultimii ani, controversată, încă nici pe departe încheiată.

Dacă extindem discuția legată de diete, lucrurile sunt mult mai ample. Există o sumedenie de alte variațiuni.

Evoluție

Carnea a fost unul dintre alimentele pe care le-am consumat încă de la începutul existenței noastre sau a fost introdusă ulterior?

După dispariția dinozaurilor, în urmă cu 65 de milioane de ani, a apărut prima primată, Purgatorius, care este de altfel considerată și cel mai vechi strămoș al omului.

De-abia undeva în urmă cu două milioane și jumătate de ani strămoșii noștri au început să introducă în alimentație carnea, iar acest lucru s-a datorat în mare parte nevoii de adaptare. Schimbările de mediu majore care au avut loc în acea perioadă au dus la perioade de secetă și la transformarea multor păduri tropicale în pajiști.

Astfel că plantele au început să se împuțineze, ceea ce i-a făcut pe strămoșii noștri să se orienteze către alte variante, mai ușor de accesat. Și așa am devenit niște consumatori oportuniști. 

Dacă fructele nu erau în preajma lor, însă o felină lăsase în apropiere câteva rămășițe din prada proaspăt prinsă, de ce să nu o încerce? Dar aici intervine o diferență majoră între speciile cu adevărat făcute să fie carnivore și noi, oamenii. Spre deosebire de ele, care pot consuma orice parte a animalului, de la ochi, la organe interne și până la piele sau blană fără a fi gătite, noi trebuie să preparăm hrana pentru a evita îmbolnăvirea sau chiar decesul. De aceea, mulți cercetători ne numesc o specie falsă de carnivori.

Nutriționiștii Virginia și Mark Messina au comparat în cartea lor, The Vegetarian Way, mai multe componente ale corpului uman cu cele ale unor specii omnivore, carnivore și erbivore. Potrivit cercetărilor acestora, la oameni și la alți erbivori, lungimea intestinelor reprezintă între 10 și 12 ori lungimea trunchiului corpului, pe când la speciile carnivore și omnivore, aceasta este de doar trei până la șase ori din lungimea trunchiului.

Nutrienți

Dacă până aici lucrurile au fost oarecum simple, putând fi explicate cu dovezi istorice sau biologice clare, în ceea ce privește aportul de nutrienți pe care îl aduce fiecare tip de dietă există multe teorii contradictorii, iar proteinele constituie una dintre cele mai dezbătute categorii.

Documentarul produs de Netflix, Game Changers, a încercat să dezmintă prejudecățile existente legate de o dietă exclusiv vegană, argumentând, printre altele, că poți obține aceeași cantitate de nutrienți doar din produse de origine vegetală. Mulți au considerat documentarul o propagandă vegană, care se bazează pe studii neconcludente, realizate la o scară redusă, pe surse îndoielnice și care expune doar o parte a poveștii.

Unul dintre criticii cei mai vehemenți ai filmului, Chris Kresser, specialist în acupunctură și, de altfel, un susținător al dietei paleo, care promovează consumul de carne, a analizat și a combătut în cadrul podcast-ului The Joe Rogan Experience datele prezentate, încercând să sublinieze încă o dată neverosimilitatea documentarului.

Cel mai mare studiu realizat vreodată pe această temă arată că un vegan consumă în medie pe zi 72,3 grame de proteine, iar un consumator de produse de origine animală 75,8 grame, o diferență minoră.

De cele mai multe ori dieta vegană vine la pachet cu un deficit de vitamina B12. Iar acest lucru nu poate fi contestat, fiindcă vitamina nu se regăsește în produse vegetale. De aceea, cei care aleg o dietă bazată pe plante au nevoie de suplimente, pentru a echilibra aportul de B12 din corp. Aceasta nu este produsă de animale, ci de bacteriile pe care animalele le consumă din sol și din apă.

Înainte de apariția agriculturii industrializate, atât oamenii, cât și animalele obișnuiau să o obțină consumând fructe și legume contaminate sau apă din râuri. 

Astăzi, însă, din cauza utilizării masive a pesticidelor și a antibioticelor, care omoară bacteriile producătoare de vitamina B12. O practică extrem de des utilizată este aceea de a administra suplimente, inclusiv animalelor. Ceea ce înseamnă că, la rândul lor, omnivorii primesc suplimente de B12, însă în mod indirect. Studiile arată că 39% din populație suferă de o carență de cobalamină (vitamina B12), indiferent de dieta pe care o urmează.

Cancer

Organizația Mondială a Sănătății a clasificat carnea procesată în Grupa 1 de produse cancerigene, alături de tutun și azbest.

„În cazul cărnii procesate, clasificarea se bazează pe suficiente probe provenite din studii științifice care arată că consumul de carne procesată cauzează cancer de colon”, anunță site-ul OMS.

Potrivit Harvard Health Publishing, două studii ample realizate în 2005, unul în Statele Unite ale Americii, și unul în Europa, arată că și carnea roșie, pe care Organizația Mondială a Sănătății a clasificat-o în Grupa 2 de produse cancerigene, crește riscul dezvoltării cancerului de colon. Studiul european a cuprins un număr de 478.000 de subiecți, atât femei, cât și bărbați, care nu sufereau de cancer la începutul cercetării. Cinci ani mai târziu, 1.329 dintre aceștia au fost diagnosticați cu cancer de colon. 

Cei care au consumat o cantitate mai mare de carne roșie au fost cu o treime mai predispuși la dezvoltarea cancerului de colon decât cei care au consumat o cantitate mai redusă .

Cercetarea mai arată și că consumul de carne de pui nu a influențat în nici un fel dezvoltarea bolii, iar consumul de pește a redus apariția cancerului cu o treime.

Studiul realizat de Statele Unite ale Americii și sponsorizat de American Cancer Society a subliniat efectele pe termen lung ale consumului de carne.

148.610 de persoane au participat la acest studiu, oferind informații despre starea de sănătate, dar și despre obiceiurile lor alimentare, atât în 1982, cât și 11 ani mai târziu.

Boli cardiovasculare

„Bolilele cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces în România, fiind responsabile de aproximativ 58% din totalul deceselor”, anunța anul trecut conf. dr. Florentina Furtunescu, membră a Institutului Național de Sănătate Publică.

Printre cauzele principale care duc la dezvoltarea bolilor cardiace se numără

-sedentarismul

stilul de viață nesănătos

dieta hipercalorică

consumul de alcool, de tutun

nivelul ridicat de colesterol

Însă alimentația este considerată a fi factorul cel mai agresiv și care influențează cel mai mult apariția acestora.

Un studiu realizat de cercetătorii de la Harvard în 2016, care a implicat 131.342 de participanți, a constatat că fiecare creștere de 10% a caloriilor provenite din proteinele animale a dus la o sporire de 8%  a riscului de deces provocat de bolile cardiovasculare. A concluzionat că „un consum ridicat de proteine animale a fost asociat cu mortalitatea cauzată de boli cardiovasculare. În timp ce aportul ridicat de proteine vegetale a fost invers asociat cu un deces cardiovascular”.

O altă analiză relevantă în acest sens a fost publicată în International Journal of Epidemiology.

Aceasta subliniază faptul că cei care consumă o cantitate mare de proteine din carne au șanse cu 61% mai mari să-și piardă viața din cauze cardiovasculare, decât cei care consumă o cantitate mai redusă de proteine de origine animală.

Energie și performanță

Ultimate Fighting Championship 196. Conor McGregor versus Nate Diaz. Omnivor versus vegan. Casele de pariuri îl arătau pe McGregor câștigător al meciului. Diaz nu părea să aibă prea multe șanse și pleca cu două dezavantaje majore în opinia multora: a fost anunțat doar cu 12 zile înainte de luptă și este vegan.

Ido Portal, unul dintre antrenorii lui McGregor, chiar afirma într-un interviu că „o dietă vegetariană nu este sănătoasă. Nu am întâlnit niciodată un vegan care să poată lupta cu aceeași energie ca cineva care are o dietă carnivoră”. Însă după două runde intense, McGregor cedează, iar Diaz aduce o victorie în tabăra vegetarienilor. Iar Diaz nu este o excepție.

Din ce în ce mai mulți sportivi aleg o dietă bazată exclusiv pe plante. Performanțele pe care le ating depășesc rezultatele obținute în trecut, când în alimentația lor se regăseau produse animale.

Fiecare decizie alimentară pe care o facem nu e doar despre noi. Este o alegere care are un impact asupra mediului, a biodiversității, a climei, și nu în ultimul rând, asupra vieții altor oameni.

Shares
Optimized by Optimole